Acasa -> Poze de la munte -> Lista excursii | [![]() ![]() ![]() |
79 excursii obisnuite in 2022:
Inapoi la pagina princiapala.
TOAMNA 2022
31 decembrie: Postavaru. Din Brasov - Piata Unirii am urcat pe
pana in Poiana Ograda; aici
am facut stanga pe poteca de legatura spre Saua Tampei
(pana aici nu
am intalnit pe nimeni, mai departe - sute de oameni).
In sa a inceput ultimul urcus, spre varful Tampa unde am ajuns putin inainte
de Revelion; dupa ce am observat artificiile de peste Brasov (acesta a fost
si scopul iesirii, profitand de vremea buna) am coborit la final spre Brasov
- Magazin Star pe Traseul Serpentinelor
.
Participanti: Cristi Sincai, inca un drumet.
Italia. Pentru aceasta zi insorita am ales o iesire cu expunere sudica pentru a ma
bucura de cele 10 grade cu plus si de vremea oarecum de primavara: Din
Sant'Ambrogio (350m) am urcat pe traseul 571 pana in localitatea Combe,
la 1080m; de aici pe traseul Canalone pana pe varful Rocca Sella (1507m).
Pentru coborarea spre Combe am ales un traseu un pic ocolitor, via Colle
Arponetto, iar de la Combe pana in Sant'Ambrogio am coborat fix pe unde am
urcat, incheiand tot traseul in 6h20, socotiti de la sosirea la plecarea
trenurilor in Sant'Ambrogio.
Singur.
pana la bancuta de la lizera
padurii (1370m) unde ne-am bucurat de vremea insorita si calda (11-12 grade
cu plus astazi); dupa o pauza generoasa coborarea a fost tot pe unde am urcat,
inapoi spre Sinaia.
Impreuna cu Ovidiu Gavrilescu.
; de aici coborarea a fost mai
mult decat clasica -
am continuat tot pe poteca nemarcata spre
Saua Tampei
pentru a cobori apoi pe
spre Drumul Serpentinelor
(serpentina 7) si la final spre Magazin Star pe
. Singur.
Italia. Apeninii Liguri. Din gara Ronco Scrivia (circa 340m alt) am urcat pe
traseul direct marcat cu doua triunghiuri galbene spre Monte Reale, 902m;
din pacate vremea urata m-a impiedicat sa ma bucur de superba priveliste care
este din varf. Pentru coborare am ales un traseu mai ocolit, via Minceto
si Malvasi, marcaj doua X-uri galbene.
Singur.
Spania. Barcelona. Pe dealul Montjuic am parcurs dus-intors cei circa 1km ai potecii
Cami del Mar din fata castelului Montjuic pana la Mirador de Migdia; dupa
ce ne-am intors la castel am coborat la liber pentru circa 120m diferenta
de nivel versantul inclinat al dealului pana spre port.
Impreuna cu inca un drumet.
13 noiembrie: Baiului. De la Castelul Cantacuzino din Busteni am urmat drumul forestier de pe valea
Fetei pana la circa 1km in amonte de confluenta Fetei cu Prahova; de aici am
mai urcat un pic pe firul vaii Fetei si apoi la circa 1000m altitudine am
cotit stanga (spre nord) pe firul unui afluent sec; am urcat pe aceasta vale
pana pe la 1200m altitudine pentru a continua apoi pe versant (zona se numeste
Piciorul Vaii Seci) pana la iesirea din padure la circa 1380m altitudine;
de aici am mai avut cam 1.5km de mers la gol pana la Popasul Uriasilor,
unde am ajuns chiar cand se intuneca. Dupa o pauza de vreo ora la Popas
pentru ciorbita si povesti am coborat apoi spre Azuga la frontale pe
,
ajungand in gara cu cateva minute inainte de trenul de 20.35 spre Bucuresti
Nord.
Participanti: Florin Puiu, inca un drumet.
; de aici am coborat spre Sinaia pe varianta
clasica, peste vf. Cumpatu, Stana Mare si Plaiul Tufa
incheiand tura in
circa sase ore si jumatate.
Impreuna cu inca un drumet.
5 noiembrie: Piatra Craiului. Am dorit sa profit de una din ultimele ocazii de a urca sus in munti inainte
de venirea zapezii, rezultand o iesire foarte reusita. De la cota 820m in
drumul de acces auto spre Coltul Chiliilor am urcat spre traseul
pe
care l-am intersectat la circa 945m altitudine, in dreptul intersectiei cu
. De aici am continuat pe
spre Refugiul Diana (aici ni s-a alaturat
un catel mare, de stana), Strunga Izvorului
(putin mai sus de aici
a cainele a plecat cu un alt grup) si ultima bucata a Padinii Popii spre varful
cu acelasi nume
; de aici am mers circa 1km spre sud pe creasta principala
spre Varful Ascutit, punctul de maxim al zilei. Dupa o scurta pauza pe varf
am coborat spre Cabana Curmatura pe Padinile Frumoase
si apoi spre
Prapastii
; ultimii 3km prin Prapastii spre Botorog i-am facut pe intuneric.
Participanti: Andreea Soare, Silviu Postolache, inca un drumet.
pana la baza
Treptelor lui Gabony pe care le-am urcat
catre varful Tampa
; dupa o scurta pauza pe varf
am coborat spre saua Tampei
, apoi pe inceputul traseului
spre Poarta Schei, Drumul Cavalerilor pana la Serpentina 7
si la final
pe ultimele serpentine spre Brasov - Magazin Star
.
Singur.
pana la baza
Treptelor lui Gabony pe care le-am urcat
catre varful Tampa
; dupa o scurta pauza pe varf
am coborat spre saua Tampei
, apoi pe inceputul traseului
spre Poarta Schei, Drumul Cavalerilor pana la Serpentina 7
si la final
pe ultimele serpentine spre Brasov - Magazin Star
.
Singur.
Singapore. Cum mai aveam cateva ore de consumat in Singapore intre debarcarea din
croaziera si imbarcarea zborului spre Abu Dhabi am mai facut un circuit
prin Central Catchment Nature Reserve caci cu cateva
zile inainte imi placuse plimbare pe podul suspendat HSBC TreeTop Walk.
De la Venus Carpark am mers pe Venus Link, Squirre, Drongo si Terentang
Trails spre pod; apoi am continuat spre sud si apoi est via Golf Link
si boardwalk-ul Jerong Trail. Singur.
Malaysia. Orasul George Town, statul federal Penang. De la statia de jos a funicularului
Penang Hill Railway am urcat cu M pe Heritage Trail circa 310m diferenta
de nivel pana la statia intermediara; de aici M s-a intors cu funicularul
iar eu am mai continuat inca 360m pana sus. Pana aici a fost majoritar asfalt,
doar o mica parte a fost poteca autentica in padure.
Coborarea a fost mult mai interesanta - de la East Viaduct Road la circa
600m altitudine am coborat spre nord-est pe poteci adevarate (si putin
umblate) spre Point 84 Rest Area (430m); de aici pe poteci fara nume intai
spre nord, apoi spre est pana la circa 60m altitudine in Waterfall Road, ceva
mai sus de Moongate.
Impreuna cu inca un drumet.
20 octombrie (II):
Singapore. Si in a ultima seara de Singapore am iesit pe Southern Ridges; am parcurs
parcurile al doilea, al treilea si al patrulea: Din statia de autobuz
am urcat inainte de podul Henderson Waves, apoi am mers catre
Alexandra Arch via pasarela prin padure Forest Canopy Walk. Am continuat apoi
dupa Alexandra Arch prin parcurile (relativ mai putin interesante) Hort Park
si Kent Ridge Park catre South Buena Vista Road unde am iesit din nou
in civilizatie.
Singur.
20 octombrie:
Singapore. Un circuit mai lung prin Central Catchment Nature Reserve pentru a ma
plimba pe podul suspendat HSBC TreeTop Walk: Din coltul sud-estic al C.C.N.R.
am mers pe MacRitchie Nature Trail, apoi Terentang Trail spre Visitor Center;
de acolo am facut o bucla spre TreeTop Walk pentru a ma termina excursia de
circa 10km pe Venus Link si Drongo Trail spre Venus Carpark.
Singur.
19 octombrie (II):
Singapore. In seara primei zile din Singapore am parcurs pe noapte in ceva
mai mult de o ora primele doua din
cele cinci parcuri care alcatuiesc traseul Souther Ridges; sunt si cele mai
interesante, cu podurile Henderson Waves si Alexandra Arch si plimbarea pe
pasarela prin padure Forest Canopy Walk. Am urcat de la Harbourfront MTR pe
Merang Trail spre Mount Faber, apoi vest peste Faber Point si Telok Blangah
Hill pana dupa Alexandra Arch.
Singur.
Singapore. Din statia de metrou Hillwiew intentionam sa urc colina Bukit Timah (163m,
cel mai inalt puncti din Singapore) pe Wallace Trail si Daily Farm Loop;
cum aceasta din urma poteca era inchisa am facut un ocol pe Pipeline Trail
si Catchment Path, urcand spre varf dinspre est. Odata ajuns in varf am mai
facut o bucla spre nord, spre portiunea inchisa din Daily Farm Loop cu
intoarcere pe Jungle Fall Trail si la final am coborat spre sud pe
Cave Path si Taman Loop.
Singur.
, traseu pe care l-am urmat in urcare
pe langa Amvon (aici am facut o scurta pauza) pana la intersectia cu traseul
; de aici am mai urcat un pic pana
spre varful impadurit Racadau, punctul de maxim al zilei. Coborarea a fost
tot spre Valea Cetatii (zona La Iepure) pe poteca nemarcata ce tine culmea
dintre vaile Racadau (dreapta, cum cobori) si Valea Cetatii (stanga).
Singur.
; dupa o scurta incursiune in
pestera am continuat spre Bisericuta Paganilor - Stanca Belvedere
si apoi
spre cota 950m la drumul DN1E Rasnov - Poiana
; de aici am continuat pe
portiunea mai putin interesanta a traseului
spre Poiana Aviatorilor,
Valea Sticlariei si Poiana Mica pentru a cobori la final prin padure
spre Pietrele lui Solomon
.
Impreuna cu Florina Cojanu.
pana la intersectia
cu drumul nou al Poienii si apoi inca un pic pana pe vf. Stejeris
; din varf am coborat spre traseul
, pe care l-am urmat pana aproape de punctul de Belvedere din drumul Poienii (pana aici mai fusesem de cateva ori) si apoi
in continuare pana la Livada Postei
.
Singur.
pana la
intersectia cu
; de aici am continuat pe partie pana la lacul
din Poiana Ruia
, punctul de maxim al zilei de aici am coborat
incet si fara graba spre Pestera de Lapte
;
, Poiana Drester
, Poiana Nisipului si Pietrele lui Somonon
.
Participanti: Mara Puscasu, Flori Sava, Laura Galan, Ovidiu Gavrilescu.
Statele Unite. Astazi fiind ultima zi de sedere in SUA am avut doar jumatate de zi la
dispozitie pentru excursii; ca si in
prima zi am ales un circuit mai simpu:
Din localitatea Sierra Madre (circa 1120ft/341m) am urcat pe Bailey Canyon
Trail pana pe Jones Peak (3375ft/1029m); dupa o scurta pauza pe varf am coborat
spre nord, apoi est pe Connector Trail spre Mount Wilson Trail, urmand apoi
aceasta din urma poteca in jos pana inapoi in Sierra Madre.
Singur.
Statele Unite. Pentru ultima zi plina de trasee in zona Los Angeles am ales un circuit
in centrul muntilor San Gabriel: Din zona campingului Crystal Lake
(5500ft/1676m altitudine) am urcat pe Islip Ridge Trail pana pe varful
Islip la 8250ft/2515m; din varf am continuat apoi spre est pana in saua
Windy Gap pentru a cobori la final inapoi spre camping pe Windy Gap Trail.
Singur.
3 octombrie:
Statele Unite. Dupa o iesire mai usoara ieri am revenit cu una mai dificila si mai lunga:
De la Icehouse Canyon Trailhead (4960ft/1512m) am urcat pana in saua
Icehouse (7580ft/2310m) si apoi pana pe Cucamonga Peak (8859ft/2700m).
Intoarcerea a fost pe unde am venit pana in sa si apoi pe traseul Chapman
Trail inapoi spre parcare.
Singur.
Statele Unite. Astazi dimineata am fost la un targ de monede in Anaheim astfel ca pentru
dupa-amiaza, avand doar sub jumatate de zi la dispozitie am
ales un traseu mai usor in muntii Santa Ana - de la Maple Springs Trailhead
(aflat langa orasul Silverado, California) aflat la 1860ft/567m altitudine
am urcat dus-intors pe Silverado Trail pana pe varful Bedford Peak, 3800ft/1161m.
Singur.
1 octombrie:
Statele Unite. Din campingul Manker Flats (capatul soselei asfaltate ce trece prin
localitatea Mt Baldy, circa 6350ft/1936m) am urcat pe Register Ridge Trail pana
pe varful San Antonio (popular numit Mount Baldy), la 10064ft/3068m cel mai
inalt varf din masivul San Gabriel Mountains; dupa o pauza de masa si studiat
peisajul pe varf am coborat pe Baldybowl Trail inapoi spre masina.
Singur.
29 septembrie:
Statele Unite. Pentru prima zi (de fapt doar ultimul sfert de zi) de excursii din SUA,
zona Los Angeles am ales un traseu usor - Echo Mountain cu
plecare/sosire din/in localitatea Altadena de la baza sa; este
o diferenta de nivel de circa 1270ft/387m. Am urcat pe poteca clasica Sam
Merill Trail si am coborat pe o poteca neoficiala si mai
putin batuta, spre Rubio Canyon. Singur.
si Cabana Diham
; dupa o pauza de masa si ceai
(yummmy) am coborat spre Busteni - Caminul Alpin via Pichetu Rosu
si
Poiana Costilei
, ajungand in gara cu cateva minute inainte de plecarea
trenului inapoi spre Bucuresti.
Participanti: Mara Puscasu, Ionela Munteanu, Florin Puiu, alti 3 drumeti.
VARA 2022
- Brana Vaii Albe - Valea Alba (circa 25m de coborat)
-
Braul Mare al Costilei (integral) - Valea Priponului - Valea Cerbului la 1720m
altitudine
- Poiana Costilei
- Busteni
.
Impreuna cu Ioan Pascu.
spre bancuta de la lizera padurii
si apoi prin padure pana undeva la cota 1100m, unde traseul
face stanga
pentru a ocoli fosta cabana Piscul Cainelui; aici am continuat spre dreapta
la liber prin padure pentru a iesi chiar in drumul forestier din Valea Rea,
fix la podul de peste Prahova de langa gara Sinaia.
Singur.
, punctul de maxim al traseului unde am facut si pauza
principala a zilei; de aici am coborat spre Pestera de Lapte (am intrat si
inauntru pana la capat), Poiana Drester
, Poiana Nisipului
si Pietrele lui Somonon
.
Impreuna cu Costi Palade.
, punctul de maxim al traseului; de aici am coborat
incet si fara graba spre Pestera de Lapte, Poiana Drester
, Poiana Nisipului
si Pietrele lui Somonon
.
Singur.
, apoi
pe langa Canalul Lehmann pana
la intersectia traseului
cu Drumurile Albastru/Galben de sub lacul de
acumulare artificial; de aici am continuat pe Drumuri
;
, intersectand
si cateva partii pana al copacul cu 4 marcaje de sub Cabana Postavaru, punctul
de maxim al zilei; de aici am coborat inapoi in Poiana Brasov pe Vanga
Mica si Padina Lautei
.
Singur.
25 iulie: Bucegi. Dupa aproape doi ani iata-ma parcurgand din nou
integral Braul Mare al Costilei, de data aceasta singur; am urcat cu prima
telecabina a zilei asa ca la ora 8.30 fix incepeam traseul Cabana Babele -
Crucea Eroilor
- Brana Vaii Albe - Valea Alba (circa 25m de coborat)
-
Braul Mare al Costilei (integral) - Valea Priponului - Valea Cerbului la 1720m
altitudine
- Poiana Costilei
- Busteni
.
Singur.
: Urcus pe
, apoi
pana la
maximul zilei la circa 1430m altitudine, ceva mai sus de intersectia
celor trei puncte albastre
; de aici am coborat via Pestera de Lapte
pana la Poiana Drester
, apoi am coborat pe Valcelul lui Schmautz
inapoi spre Poiana Brasov
.
Singur.
; de aici
am mers putin pe
spre Valea Cetatii pentru a prinde apoi o poteca nemarcata
ce coboara direct spre La Iepure
; la final am mai mers un pic pe forestierul
de pe Valea Cetatii.
Singur.
Italia. Un traseu drag mie pe care l-am tot facut cand am drum pe la Cuneo si doar
cateva ore pentru un munte mic: din gara Vernante (800m) am urcat pe traseul local roz pana la Tetti Cantapernice (1370m); dupa o
pauza generoasa am coborat inapoi pe unde am venit
pana la intersectia de la 1200m si apoi
spre Vernante via traseul L8 si traseul local albastru, pe la castel.
Singur.
; de aici
am coborat catre Poiana Stechil
;
si Piata Unirii
.
Singur.
San Marino. Din Borgomaggiore (circa 520m alt) am urcat pe poteca 1 - Sentiero della
Rupe catre cele trei turnuri din orasul San Marino, aflate la o
altitudine de circa 720-740m. Singur.
dar am reusit sa pierd
traseul (!!) asa ca am balaurit in padure
spre pana in poteca ce
venea de la Halta Pausa, poteca pe care am urcat-o spre punctul La Troita
;
dupa o pauza am continuat dus-intors spre cascada
Gardului
;
. De la cascada am ajuns repede la manastirea Stanisoara
;
unde iarasi am facut o pauza; pentru coborare am ales un ocol pe la
Grota Salbaticu
si apoi via La Troita
spre Manastirea Turnu
.
Participanti: Paula Neagu, Costi Palade, alti 2 drumeti.
PRIMAVARA 2022
Austria. Simmering, pe granita intre landurile Austria de Jos si Stiria.
De la statia de jos a telegondolei spre Liechtensteinhaus am urcat
circa 350m pana la statia de sus
; de aici am mai coborat putin spre
sud-est
pentru a urca apoi pe langa varful Erzgokel pana aproape de
varful Sonnwendstein; la final am coborat inapoi spre Simmering via
spre Maria Schutz si
.
Participanti: Mara Puscasu, Ionela Munteanu, Andreea Soare, Silviu Postolache, inca un drumet.
pentru a continua apoi spre Poiana Stechil
;
dupa o scurta pauza am continuat spre sud pe
dar nu am ajuns la Bancuta
ci am facut dreapta pe
spre un varf fara nume de 1056m; de aici am
coborat direct spre Pietrele lui Solomon
.
Impreuna cu Florina Cojanu.
pana la Izvorul Pajistenilor apoi pieptis
pe
pana in poteca de legatura Poiana Ograda - Saua Tampei
pe care
am urmat-o spre sa
; de aici am urcat via vf. Tampa Mica spre vf. Tampa
,
am intrat apoi in literele B R A S O V pentru a cobori apoi spre
Brasov - str. Dobrogeanu Gherea via Treptele lui Gabony
.
Impreuna cu Florina Cojanu.
Italia. O tura reusita dupa targul de monede
de la Verona - de la Malga Novezza (circa 1380m) am urcat
pe traseele 652A si 652 spre Cima Telegrafo, in masivul Baldo; la coborare
am mers un pic orizontal spre nord din varf pe 651 pana la intersectia cu
traseul 66; la final am coborat pieptis pe 66, apoi pe 652 pana la circa
1555m, in soseaua asfaltata SP8, la circa 2km amonte de Malga Novezza unde
lasasem masina.
Impreuna cu inca un drumet.
Bulgaria. Am vizitat intai manastirea principala sapata in stanca de la Ivanovo;
apoi am mai facut dus-intors circa 1.6km pe sens pe o poteca ce tine malul
raului pana la biserica
sf. Teodor; pe drum m-am abatut pe la patru obiective (capele sau biserici
sapate in stanca), trei inchise cu
zabrele si lacat si unul deschis.
Impreuna cu Ovidiu Gavrilescu.
17 mai:
Bulgaria. Din poienita de la intrarea pesterii Orlova Chuka (circa 190m alt) am coborat
dus-intors pe
(traseul ce merge spre satul Pepelina) pana la nivelul
raului Cerni Lom (circa 80m); din acest traseu se desface la un moment dat
marcajul
spre mica pestera Novata Chuka; am parcurs si aceasta bucata
si am intrat si putin in pestera.
Impreuna cu Ovidiu Gavrilescu.
;
dupa o scurta pauza in sa am coborat spre Cabana Curmatura
si mai departe
spre Fantana lui Botorog pe noul traseu
.
Singur.
, apoi
pana la maximul zilei la circa 1420m altitudine, ceva mai sus de intersectia
celor trei puncte albastre
; de aici am coborat spre Pestera de Lapte
si apoi pe o poteca nemarcata prin padure, pe langa un vechi teleschi
abandonat direct spre Poiana Brasov
.
Singur.
12 mai:
Portugalia. Am parurs o mica bucata din traseul GR11/PR7 la circa 30km vest de
Lisabona - din Praia de Macas (langa Colares, Sintra) spre Cabo da Roca;
traseul este paralel cu linia oceanului Atlantic dar se desfasoara de-a lungul
unor faleze intrerupte de vai, astfel ca pe cei circa 9km de poteca se urca
si coboara circa 500m diferenta de nivel.
Singur.
pana la baza canionului Sapte Scari pe
care l-am ocolit cu gratie pe
; mai sus am continuat prin Prapastia Ursului
- ramura de sus
catre punctul de belvedere din Drumul Familial; pentru
coborare am urcat un pic pe drumul Familial
pentru a continua apoi
pe poteca de legatura
spre Drumul Tiganilor si inapoi pe acesta pana
la Dambu Morii
.
Impreuna cu Florina Cojanu.
pana in Poiana Nisipului; de aici am urcat
pana langa Poiana Brasov pe vechea varianta a traseului
(acum
abandonata); de aici am contiuat pe ramura de sus a traseului
spre
La Bancuta si Valea Cetatii; la cateva minute de La Bancuta am continuat
pe o poteca nemarcata - scurtatura pentru a incheia circuitul pe Valea
Cetatii pana la capatul de linie cu acelasi nume.
Impreuna cu Florina Cojanu.
Statele Unite. Din nou
Joshua Tree National Park - pentru aceasta ultima zi in SUA imi propusesem
sa parcurg traseul Chasm of Doom, o combinatie de galerii si pasaje printr-un
deal format din niste bolovani imensi. Am gasit intrarea si am parcurs o mica
parte dar nu am stiut sa gasesc continuarea asa ca am renuntat; pe post de
consolare am parcurs in 20-25min o mica poteca din zona, Hidden Valley Trail.
Singur.
Statele Unite. Joshua Tree National Park, langa Twentynine Palms (CA). Din parcarea
Fortynine Palms Canyon Rd (circa 2800ft altitudine) am urcat si coborat
pe poteca de circa 1.5mile pana la oaza Fortynine Palms, aflata cam la aceeasi
altitudine; de aici am facut
o bucla fara nici o poteca urcand pe valea seaca ce merge de la oaza spre
sud-vest pana la o altitudine de circa 4000ft; apoi am continuat pe un fel
de platou spre est pentru a cobori inapoi spre oaza pe valea seaca dinspre
sud-est-ul oazei; teoretic nu ar fi cine stie ce excursie dar lipsa potecii,
saritorile si mai ales vegetatia la coborare m-au incetinit destul de mult,
inchizand bucla in aproape 8 ore (fara a socoti dus-intors-ul de la masina
spre oaza). La final am parcurs inca o data, cam obosit si deshidratat,
poteca de la oaza pana inapoi la masina.
Singur.
25 aprilie (II):
Statele Unite. Cum era fix in drumul meu intre parcurile nationale Valea Mortii si
Joshua Tree am revenit dupa doi ani si ceva
pe Amboy Crater - de data aceasta singur, fara Ovidiu. Traseul nu este lung
si se poate face in 45-60 minute pe sens; am urcat fara graba si am stat
o ora si jumatate sus pe poteca de contur pentru a se face noapte; am coborat
apoi pe intuneric inapoi la masina.
Singur.
Statele Unite. Dupa trei zile am parasit Death Valley National Park; in drum spre urmatorul
parc national (Joshua Tree) m-am oprit putin pentru a urca Kelso Dunes - niste
dune din nisip fin cu o intaltime de circa 600ft/180m.
Singur.
24 aprilie (II):
Statele Unite. Pentru a doua parte a zilei am ales un traseu destul de aventuros - am
urcat Twenty Mule Team Canyon pana la baza crestei Borax Benchmark si am
urcat apoi versantul sau nordic pana in creasta; am parcurs-o apoi pe directia
sud-est pana aproape de varful fara nume de 2820ft; de aici am coborat la
liber spre Corkscrew Canyon; am parcurs acest canyon integral pana la
confluenta cu Twenty Mule Team Canyon, atat partea interesanta (cea din
amonte, inclusiv mina abandonata din anii '50) cat si cea plictisitoare,
de jos. In fine am mai parcurs dus-intors si side-canyon-ul ce se afla
imediat sub mina; acesta are o portiune de slot foarte interesanta.
Singur.
Statele Unite. In prima parte a zilei am incercat sa parcurg cele patru mici canioane de
la Artists Drive si Palette; din ele am reusit sa gasesc trei (cele de la
first si second dip si cel mare din cele doua de la Artists Palette); nu am
reusit sa-l gasesc pe cel mic de la Artists Palette. Fiecare din cele trei
a fost agreabil in felul sau; mi-a luat circa trei ore pentru a le parcurge
pe toate.
Singur.
Statele Unite. Cum esecul parcurgerii lui Grotto Canyon cu cateva
ore inainte imi lasase inca destul timp am zis sa mai fac o tura usurica -
Desolation Canyon, pe care il parcursesem si in 2003 si 2004 (dar nu mai imi
aminteam nimic). De data aceasta am profitat si de faptul ca (,) capatul
sau superior este chiar langa soseaua asfaltata Artists Drive asa ca l-am
parcurs doar in urcare si apoi am iesit depasind o mica coama la asfalt
in Artists Drive, la autostop.
Singur.
Statele Unite. Am incercat (fara succes) sa urc Grotto Canyon - desi se spune ca primele
doua saritori sunt cele mai dificile si ca daca le-ai facut pe acestea
nu vei avea probleme cu restul eu m-am impotmolit la a treia; la intoarcere
m-am intalnit cu alt drumet care a incercat si el sa depaseasca cea de-a
treia saritoare, tot fara succes; ne-am intors impreuna si am avut astfel
norocul si de a economisi la intoarcere cele 2 mile de drum neasfaltat pana
la masina.
Impreuna cu inca un drumet.
22 aprilie:
Statele Unite. Dupa doi ani si un pic iata-ma din nou in parcul
national Valea Mortii, de data aceasta in zona
de sud (Badwater) pentru a parcurge Sidewinder Canyon precum si cele
sase slot-canyons laterale; data trecuta stiam doar de 3 din ele. Cum unul
e dublu de fapt sunt sapte; au si niste nume haioase: Minus Doi, Minus Unu,
Zero, Unu, Unu-Dreapta, Doi si Trei. Initial vroiam sa trec apoi in Willow
Canyon dar nu a mai fost timp; ramane pentru data viitoare!
Singur.
Statele Unite. Pentru iesirea de dupa-amiaza am ales un delusor (circa 125m altitudine)
aflat pe malul Pacificului - Torrey Pines State Park. Am urcat pe poteca
principala a parcului (facand si un ocol pe unul dintre cele doua loops) pentru
a cobori apoi direct spre plaja; am mai mers ceva mai mult de jumatate
de kilometru pe plaja la final pentrua inchide circuitul.
Impreuna cu Vasile Comanescu.
Statele Unite. Am urcat dus-intors cel mai inalt munte (de fapt un deal)
din orasul San Diego (California) - Cowles Mountain
(1593ft/486m altiudine) folosind
poteca principala de acces.
Impreuna cu Vasile Comanescu.
de unde am continuat pe alta poteca nemarcata spre nord
si putin est pana in Saua Tampei
; coborarea finala a fost
spre Piata Unirii pe
si apoi
.
Singur.
pana la intersectia
cu drumul nou al Poienii si apoi inca un pic pana pe vf. Stejeris
; din varf am coborat spre traseul
, pe care l-am urmat pana aproape de punctul de Belvedere din drumul Poienii, pentru
a cobori apoi spre Brasov - str.
Podul lui Grid pe o poteca nemarcata
.
Participanti: Cristi Sincai, inca un drumet.
pana la bancuta de la lizera
padurii (1370m); dupa circa 20 de minute de pauza am coborat
tot pe unde am urcat inapoi spre gara Sinaia, ajungand la peron odata cu trenul
inapoi spre Bucuresti.
Participanti: Adela Cirstea, Florin Puiu.
; coborarea
a fost pe unde am urcat, cu o scurta pauza de masa la stana.
Participanti: Adela Cirstea, Laura Galan, Florin Puiu, inca un drumet.
21 februarie:
Italia. De la Vernante (800m) am urcat pana la Tetti Cantapernice (1370m) ai apoi
spre Passo Ceresole (1620m, punctul de maxim al zilei) pe traseul roz;
coborarea fost tot spre Vernante dar pe cealalta parte a traseului roz (via
tetto Marin) pe care nu mai fusesem pe bucata Passo Ceresole - tetto Marin -
valea S. Lucia; la final am inchis traseul pe la Fontana Romana, pe unde
am mai fost de cateva ori.
Singur.
IARNA 2021/2022
pentru a continua apoi pana in Saua Tampei
;
am coborat apoi spre Magazinul Star pe
, apoi racordul spre
Drumul Serpentinelor
si la final pe ulimtele sapte serpentine
.
Singur.
pana in saua de langa literele B R A S O V pentru a cobori apoi pe
Drumul Serpentinelor
. Impreuna cu Cristi Sincai.
si cabana Popasul Uriasilor;
dupa ora si jumatate la cabana am coborat pe unde am venit inapoi spre Azuga.
Participanti: Mara Puscasu, Adela Cirstea, Ionela Munteanu.
12 februarie: Baiului. Din Azuga am urcat foarte, foarte catinel in circa 4 ore pe Culmea Sorica
pana la statia superioara a telegondolei
si cabana Popasul Uriasilor;
dupa ora si jumatate la cabana am coborat la apus inapoi spre Azuga, bucata
din padure fiind pe noapte, sub luna plina (nu a fost nevoie de lanterne).
Participanti: Flori Sava, Florin Puiu.
; la urcare am ales
varianta pe versant (cu efort relativ constant tot drumul) iar pentru coborare
am preferat-o pe cea de pe firul vaii, care are panta sustinuta in partea
de sus si drum mai putin inclinat jos.
Impreuna cu Mara Puscasu.
22 ianuarie: Baiului. Din Azuga am urcat pe Culmea Sorica pana la statia superioara a telegondolei
si cabana Popasul Uriasilor (eu credeam pana astazi ca se numeste
Popasul Schiorilor); dupa aproape o ora la cabana am coborat facand un mic
ocol pe poteca nemarcata care am aflat ca serveste drept pista de biciclete
; la final am fugit dupa tren pe poteca pe care am si urcat
.
Participanti: Laura Galan, Florina Cojanu, alti 3 drumeti.
; dupa o scurta pauza la observatorul de pe stanca
Franz Josef coborarea a fost spre Sinaia
ocolind si pe la observatorul
spre valea Pelesului.
Participanti: Mara Puscasu, Adela Cirstea, Florina Cojanu, Laura Galan.
pentru a continua apoi spre Saua la Cleste
si
Cabana Diham
; pentru coborare am ales varianta inapoi prin Saua la Cleste
si apoi continuat cam doua treimi din traseul spre Saua Grecului
pana
cand am parasit acest traseu pentru a urca vf. Grecului
, punctul de maxim
al zilei; de aici am coborat inapoi spre Busteni pe Coama Lunga
.
Participanti: Florina Cojanu, Radu Constantinescu.